Stagiunea 2017/2018 a Filarmonicii „Oltenia” Craiova se deschide vineri, 6 octombrie, ora 19:00, cu uvertura festivă „Academica”, de Brahms, Simfonia I, de Enescu şi Triplul concert, de Beethoven, sub bagheta dirijorului italian Walter Attanasi. Trei nume rezonante ale artei interpretative româneşti, violonista Cristina Anghelescu, violoncelistul Filip Papa şi pianistul Mihai Diaconescu, se vor regăsi pe aceeaşi scenă, într-o stagiune dedicată sărbătoririi centenarului Marii Uniri.
Prima oară la pupitrul simfonicului craiovean
Dirijorul italian Walter Attanasi este beneficiarul unei impresionante cărţi de vizită. A condus diverse ansambluri muzicale pe renumite scene: Teatro alla Scala di Milano, Arena di Verona, San Carlo di Napoli, Opera din Roma, Musikverein şi Konzerthaus din Viena, Opera Naţională din Praga, Filarmonica din Vilnius, Opera din Budapesta… Dincolo de amplul repertoriu simfonic şi de operă pe care-l promovează, Walter Attanasi a colaborat cu instituţii şi reprezentanţi de seamă ai jazz-ului: Diane Reeves la Umbria Jazz,Quincy Jones la Global Forum din Roma, Stefano di Battista, Roberto Gatto ş. a. Actualmente este director al Italia Arte Fest, alUmbria Music Fest International şi dirijor – director muzical onorific al Operei Române Craiova.
Triplul concert de Beethoven cu solişti de excepţie
Prezenţă activă pe toate scenele din România încă din perioada studenţiei, Cristina Anghelescu a fost invitată să concerteze în săli renumite ca Schauspielhaus din Berlin, Ceaikovsky Hall din Moscova, Teatro Monumental y Auditorium din Madrid, Smetana Hall din Praga, St. John’s Smith Square din Londra, Finlandia Hall din Helsinki. A colaborat cu maeştri cunoscuţi ca Leif Segerstam, Jukka Pekka Saraste, Erich Bergel, Yuri Simonov şi cu toţi dirijorii români. A realizat numeroase înregistrări, multe dintre ele apărând pe CD, cu concertele de Mozart, Ceaikovski, Mendelssohn-Bartholdy, ”Anotimpurile” de Vivaldi şi cu cele două Concerte de George Lloyd, alături de renumita orchestră “Philharmonia” din Londra. În prezent este solista Formaţiilor Muzicale Radio Bucureşti.
Violoncelistul Filip Papa s-a născut la Timişoara, în anul 1969. A studiat la Liceul de Muzică din Cluj-Napoca şi la Conservatorul “George Enescu” din Iaşi (clasa prof. Dan Prelipcean). Din anul 1988 este membru fondator al Cvartetului “Ad libitum” al Filarmonicii ieşene, cu care a obţinut numeroase premii naţionale şi internaţionale, între care – cel mai important – la Evian/Franţa (1997). A colaborat cu solişti concertişti şi ansambluri prestigioase, printre care Cvartetul “Voces” şi violoncelistul Wolfgang Laufer (membru al Cvartetului american “Fine Arts”). Din anul 1991 este solist instrumentist în Orchestra Simfonică a Filarmonicii “Moldova”, precum şi cadru didactic la Universitatea de Arte “George Enescu” din Iaşi.
Mihai Diaconescu s-a născut la Craiova. În 2014, a absolvit Academia de Muzică ”Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, sub îndrumarea maestrului Csíky Boldizsár. În prezent, Mihai Diaconescu este masterand în cadrul Academiei ”Sibelius” din Helsinki, la clasa profesorului Erik T. Tawaststjerna. Ca solist, Mihai Diaconescu a susținut concerte cu orchestre din România, Bulgaria, Elveția și Finlanda, sub bagheta unor maeștri precum Petre Sbârcea, I. Ionescu-Galați, Ovidiu Bălan, Alexandru Iosub, Mihail Agafița, Cristian Sandu ș. a. Mihai Diaconescu colaborează îndeaproape cuMünchener Musikseminar, aflându-se sub atenta îndrumare a maestrului Walter Krafft.
Un repertoriu inedit, Brahms-Beethoven-Enescu
Uvertura festivă „Academica”, op. 80 de Brahms a reprezentat răspunsul muzical dat de compozitor Universităţii de filosofie din Breslau, care-i acordase cu un an înainte (martie 1879) titlul de Doctor Honoris Causa. Fără a fi programatică, aşa cum anunţă titlul, şi fără a simboliza „academismul”, muzica Uverturii respiră entuziasm şi duioşie. Entuziasm, pentru universul tineretului căruia i se adresează, şi duioşie, pentru privirea pe care o aruncă asupra amintirilor de la Göttingen, cetatea universitară în care tânărul compozitor vibrase la frumuseţea cântecelor studenţeşti ce răsunau pretutindeni.
Triplul concert în Do major pentru pian, vioară, violoncel şi orchestră, op. 56 este cea mai puţin cunoscută lucrare orchestrală a lui Beethoven. O putem numi o operă de circumstanţă, ea fiind scrisă pentru un ilustru elev al compozitorului, Arhiducele Rudolph. Partitura a fost elaborată între anii 1803 – 1804, în acelaşi timp cu Sonatele “Waldstein” şi “Appassionata” şi cu opera “Fidelio”; în octombrie 1804 Beethoven a trimis manuscrisul Editurii “Breitkopf & Härtel”, subliniind într-o scrisoare caracterul inedit al lucrării. Prima audiţie a avut loc în primăvara anului 1808. Înfruntarea dintre două genuri muzicale (simfonic şi concertant) pare inevitabilă în paginile Triplului concert; cu toate acestea, există multe momente tratate în stil cameral, rolul orchestrei fiind redus considerabil.
Compusă în 1905 şi dedicată compozitorului italian Alfredo Casella (coleg de generaţie şi de Conservator al lui Enescu), Simfonia I în Mi bemol major, op. 13 de Enescu este reprezentativă pentru evoluţia concepţiei componistice a autorului, valorizând motive melodice originale cu specific românesc, similar Rapsodiilor Române, op. 11 sau Simfoniei concertante pentru violoncel şi orchestră, op. 8.
