25 septembrie este Ziua Internaţională a Mediului Marin. Secția de Științele Naturii din cadrul Muzeul Olteniei Craiova readuce în prim-plan problematica poluării şi reducerii populaţiei subacvatice la nivel mondial şi își dorește să sensibilizeze publicul asupra importanţei mărilor şi să pună în valoare zonele costiere prin susșinerea unei suite de conferințe pe această temă de către Tania Zaharia, cercetător ştiinţific în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Tema propusă vizează importanţa sub aspect floristic și faunistic a protejării și conservării habitatelor marine, dar și a peisajului marin, aducând în prim plan “Rezervația marină Vama Veche – 2 Mai” o rezervație naturală amplasată în sudul litoralului românesc, între localitatea 2 Mai și Vama Veche, la granița cu Bulgaria, acoperind o suprafață de cca 5.000 ha, de-a lungul a 7 km de coastă.
Pe o suprafață relativ restrânsă, adăpostește o mare varietate de habitate și biocenoze specifice zonei marine românești, specii rare sau aflate în pericol, habitate de importanță europeană.
Rezervația marină Vama Veche -2 Mai a fost confirmată ca arienaturală protejată de importanță comunitară, prin Legea nr. 5/2000, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Deși este declarată arie protejată din 1980, numai în ultimii ani s-au luat măsuri de protecție efectivă.
Începând cu anul 2004, administrarea rezervației este realizată prin preluarea în custodie de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” din Constanța.
Scopul rezervației este acela de a proteja și conserva habitatele marine importante sub aspect floristic și faunistic, dar și protecția și conservarea peisajului marin. Pe lângă activitățile științifice desfăşurate în zonă, sunt permise activitățile de cercetare științifică, educaționale și recreative organizate, activitățile de scufundare, precum și unele activități de valorificare durabilă a unor resurse naturale tradiționale.
În rezervație se găsesc aproape toate tipurile de habitate marine prezente la litoralul românesc și, de asemenea, mai mult de 250 specii de floră și faună marină. Ecosistemul Mării Negre este grav afectat de deșeurile aruncate pe plaje sau în mare, fenomen care conduce la moartea faunei și florei subacvatice.
Cele mai vulnerabile şi mai afectate specii sunt cele din zona costieră, între care regăsim sturionii: morunul (Huso huso), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii), păstruga (Acipenser stellatus) şi şipul (Acipenser sturio);scrumbia albă de mare (Alosa maeotica), chefalii: labanul (Mugil cephalus), singhilul (Liza aurata)şi foarte rar platarinul (Liza ramada) şi câinele de mare(rechinul) (Squalus acanthias).
