Partida Romilor Pro-Europa, sucursala Sud Vest Oltenia a comemorat, vineri 77 ani de la deportarea romilor olteni dincolo de Prut. Spre bucuria celor prezenți, la eveniment au fost prezenți și patru dintre cei care atunci luau drumul pribegiei alături de alți aproximativ 25.000 romi. Dacă în Banat s-au prefăcut că nu există cazuri de furturi minore, pentru a nu fi oamenii deportați sau chiar au făcut intervenții pentru ca aceștia să fie scoși de pe liste, în anumite zone ale țării, însă, Jandarmeria s-a bucurat și a pus pe liste și oameni care nu trebuiau. Zona Olteniei a fost cea mai rea în privința asta. Și în special Jandarmeria din Dolj. De fapt, în 1942, autoritățile s-au purtat foarte rău cu romii. Istoria ne învață că, uneori, aparențele înșală.
Evenimentul a debutat cu un moment de reculegere în memoria celor care au dispărut fie în Transnistria, fie pe drumul de întoarcere.
„Nu sunt foarte multe localități în țară unde să existe o relație atât de bună între romi și administrația locală. Nu trebuie să lăsăm locul niciunor intrigi care să distrugă această relație buna. Respect pentru ceea ce faceți astăzi și respect pentru înaintașii romilor din județul Dolj”, a precizat Mihail Genoiu în debutul avenimentului. Genoiu a și înmânat plachete omagiale celor patru supraviețuitori au Holocaustului romilor. Printre cei omagiați se află Niculina Lazăr, Gheorghița Ciuciu, Ștefan Dobre și Ana Zicu.
Deși în Adreal preoții greco-catolici și-au protejat populația, nu același lucru s-a întâmplat în zona Olteniei. „La nivel central, Biserica Ortodoxă se pare că nu a avut atitudine, ceea ce este rușinos, deoarece era vorba de o chestie clară de asuprire a enoriașilor lor. În Ardeal, întâlnim mai multe luări de poziție a preoților ortodoxi, care protestează chiar la nivel de județ, la nivel de Minister de Interne. Cel mai vehement s-au manifestat preoții greco-catolici, deoarece aceștia erau mai sensibili la chestiile astea. Singura biserica, care la nivel central, a protestat împotriva deportării romilor, a fost Muftiatul musulman din Dobrogea”, aprecizat profesorul Viorel Achim, membru Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române.
„În cercetările mele am ținut cont nu numai de cercetările de arhivă, ci și de interviurile făcute, la cald, cu supraviețuitorii. Aceste comemorări ale unor episoade triste la Craiova au îmbrăcat și îmbracă și astăzi o formă mai specială dată fiind și istoria locului. Pe 13 septembrie 1942 au fost deportați romii sedentari din Craiova”, a mai punctat Viorel Achim. Acesta a mai amintit faptul că din toată Oltenia au fost deportați 25.000 romi cu «ajutora c ul» a opt trenuri speciale, fiecare garnitură având 35-40 valoane de marfă. „Ceea ce s-a întâmplat în Transnistria poate fi încadrat, foarte bine la genocid”, a concluzionat Achim.
La rîndul său, Iulian Paraschiv, coordonatorul regional al Partidei Romilor Pro-Europa a amintit faptul că „din fericire, în România nu avem un Antonescu reîncarnat. Din păcate însă, există țări în Europa unde acest lucru se întâmplă deja. Și mă refer la Italia, Ungaria și alte state din vest. Astfel de evenimente sunt foarte importante pentru că nu trebuie să uităm trecutul. Trebuie să învățăm din el. Să vedem ceea ce ne diferențiază și ceea ce ne unește cu acest trecut. Din păcate, în Italia, la ora actuală există un Salvini care încearcă să câștige electorat cu un discurs naționalist față de romii din toată Europa. Și câștigă teren cu un astfel de discurs. De asemenea, în Ungaria există Jobbick, un partid de extremă dreaptă cu un atac virulent la adresa minorității rome. Nu cu mult timp în urmă exista Berlusconni care avea, de asemenea, un astfel de discurs. Din fericire pentru noi, politicienii români ne-au respectat drepturile și ni le-au acordat”, a concluzionat Iulian Paraschiv.
