Anul 1947. Majestatea Sa Regele Mihai I semnează actul de naştere al Orchestrei Filarmonicii „Oltenia”. Muzică simfonică se cânta la Craiova din 1904, când mai mulţi prieteni muzicieni, au dorit să cânte pentru oamenii din oraş, sub umbrela Societăţii Filarmonice „Oltenia”, organizaţie neguvernamentală culturală. Devenită instituţie de stat, Orchestrei craiovene i-a fost recunoscută valoarea şi importanţa de rang naţional. Cum nobleţea obligă, s-a acordat o atenţie deosebită muzicii autohtone de prestigiu. Se cântau lucrări de George Enescu, Alfred Alessandrescu, Theodor Rogalsky, Constantin Silvestri sau Ion Dumitrescu.
Astăzi, după 70 de ani împliniţi, Filarmonica reprezintă un reper indubitabil pentru iubitorii de muzică:
– Este un loc magic,în care sufletul meu se celebrează….(Gabriela Predu)
– Mereu ne încântă cu seri minunate, ne aduce bucurii şi linişte în suflet! (Irina Alexandrescu)
– Muzicieni profesionişti, atmosfera frumoasă. Voi reveni pentru a mă bucura din nou. (Marilena Truţă)
Invitaţii speciali, care deschid Zilele Muzicale Aniversare 2017, sunt Dian Chobanov şi Vlad Stănculeasa.
Dirijorul Dian Chobanov este director muzical al Operei de Stat – Plovdiv din stagiunea 2013/2014. A obţinut diploma de master la Academia de Naţională de Muzică din Sofia în 1997 și la Universitatea de Artă și Muzică din Viena, Austria. Dian Chobanov a fost distins cu premiul al II-lea și premiul special al „Lovro von Matačić“- Concurs internaţional de dirijat de la Zagreb, în 2003. În anul 2015 a fost invitat să facă parte din juriul acestei competiții.
Violonistul Vlad Stănculeasa, născut la Craiova, a urmat cursurile Universității Naționale de Muzică București, perfecționdu-se ulterior la Academia Internațională Yehudi Menuhin din Elveția (cu Alberto Lysy și Liviu Prunaru) și la Conservatorul din Lausanne, clasa profesorului Pierre Amoyal. Din 2009 este concertmaestru invitat al Orchestrei de cameră din Basel și concertmaestru al Orchestrei simfonice din Gothenburg. Vlad Stănculeasa cântă pe o vioară Sanctus Serafin din 1793 care i-a aparținut lui George Enescu. Acesta i-a dăruit-o lui Yehudi Menuhin, care a păstrat-o până la moartea sa, în 1999.
